Domnule/ Doamna Cititor,

Subsemnata, Eu, domiciliata acasa, martora a artistilor din noul val, declar pe propria raspundere si fara alte obligatii, ca azi m-am plimbat cu umbrela prin ploaie. Am primit-o de la tata intr-o senina zi de vara. Cred ca e cel mai frumos lucru pe care mi l-a dat vreodata.

Marturisesc ca azi, cand am privit pe geam si am vazut cum curgeau incet lacrimile dulci, n-am putut rezista si am invitat-o la plimbare. Asa ca am luat-o, mica si albastra asa cum e, si am iesit in marea de oameni speriati si invaluiti in alte surori mai putin norocoase ale umbrelei mele.

Presupun ca e de prisos sa mai expun faptele vazute de toti trecatorii. Am mers de la revolutie la victorie in ritmul lui un, deux, trois... cu ochii dupa baltile pe care deja mi-era ciuda ca le ocolesc... cu umbrela deasupra capului sau doar atarnand jucaus in mana... Am trecut pe langa oameni nepaziti de lacrimi. Fara aparare si fara bucuria momentului. Am trecut pe langa oameni care strangeau umbrela lor incercand se se ascunda de tot ce in jur. Fara curiozitate si fara dorinte. Toti singuri si imbatraniti.

Umbrela mea nu s-a speriat de lacrimi. Iar cand curgeau mai abitir, ea ma pazea cu grija. Fara sa sufoce, fara sa limitez. Dar uneori, din cand in cand, lacrimile mai fugeau din calea mea. Atunci ne uitam la cer si vedeam bucuria universului. Si parca atunci reuseam sa o vad si pe cea din jur. In formele masinilor ce treceau pe langa noi. In culoarea obrajilor oamenilor inghetati si uzi. In ce e aici aproape. Doar eu cu umbrela mea.
Mergand mereu ca un copil ascuns sub o ciupercuta albastra. Riscand orice si dorind totul. Vorbind cu florile de pe marginea soselei, iesite sa respire apa proaspata. Privind curioasa tarabele si vitrinele magazinelor. Locuri pline de oameni ascunsi. Oameni care nu razbat niciodata pana la vitrine.

A fost un drum prea scurt. Ploaia prea dulce ca sa-i simt gustul. Sustin cu indarjire ca imi voi mai scoate umbrela la plimbare! Cu orice risc. Poate schimb ritmul. Sa pot s-ating si alte forme oglindite in mici lacuri de vapori. Sau poate am noroc si intalnesc pereche pentru umbrela mea.

Atat declar. Si sper ca v-am atras atentia. De voi plati cu o raceala, ma bucur ca nu va fi fost o plictiseala.

Cu respect, domn cititor te-astept la o plimbare.
prin ploaie.